Ion Luca Caragiale-se naște în data de 30 ianuarie 1852 în localitatea Haimanale județul Dîmbovoța.A fost dramaturg, nuvelist, scriitor și ziarist român, fiind creatorul schiței în literatura română.
Clasele primare le urmează la ”Școala Domnească” din Ploiești , iar gimnaziul la școala ”Sfinții Petru și Pavel”. Urmează clasa de declamație și mimică din București, iar în perioada 1868-1872 este sufleur la Teatrul Național din București.A fost corector la ziarul ”unirea Democratica”, iar în 1877-1878 publică o serie de articole în ziarul ”România Liberă” și colaborează cu ziarul ”Timpul”.Tot în anul 1878 participă la ședințele Cenaclului Literar ”Junimea”.În anul următor citește pentru prima dată la Junimea piesa ”Conul Leonida față cu reacțiunea” , are loc premiera piesei ”O noapte furtunoasă” , această piesă fiind publicată și în ”Convorbiri Literare”.În octombrie 1884 citește la Junimea ”O scrisoare pierdută”, iar în luna noiembrie a aceluiași an are loc premiera acesteia.În aprilie 1855 are loc premiera piesei ”D-ale carnavalului”, dar nu a avut succes.
În 1889 apare volumul ”Teatru”cu prefața scrisă de Titu Maiorescu.În următorul an are loc premiera piesei ”Năpasta”, iar doi ani mai tîrziu apar în volum piesele ”O făclie de Paște”, ”Om cu noroc” și ”Păcat”, iar în 1893 conduce pentru cîteva luni revista ”Moftul român” ,urmînd ca în luna noiembrie a aceluiași an să scoată ziarul ” Națiunea română”.
Împreună cu Ioan Slavici și George Coșbuc , în ianuarie 1894 scoate revista ”Vatra”.
”Schițe.Traduceri originale”, ”Notițe și fragmente literare”apar în anul 1896, în același an colaborează cu mai multe ziare.
În 1901 apare seria a doua din ”Moftul român” și volumul ” Momente”.În luna decembrie a aceluiași an, începe procesul cu Caion, care l-a acuzat de plagiat în ”Năpasta”, iar în 1902 ”Momente” este respins dec la premiul Năsturel-Herescu” al Academiei Române.
În 1904 se stabilește la Berlin, continuînd să publice în revistele din țară și în paralel publică și in ziarele ”Die Zeit”.Cîteva schițe și povestiri publică in ”Universul” în anul 1909, iar în 1912Societaea Scriitorilor Români i-a organizat sărbătorirea a 60 de ani, însă Caragiale a refuzat să participe.
Se stinge din viață la Berlin, în data de 22 iunie 1912, iar in noiembrie, rămășițele pămîntești au fost aduse în țară, și inmormîntate la cimitirul Bellu din București.
În data de 28 octombrie 1948, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
